Clanurile de pe Alpha (paperback)
Epuizat
Clanurile de pe Alpha (paperback)
Pe Pamant, Chuck Rittersdorf duce o viata de cosmar alaturi de sotia lui. Singura scapare ar fi s-o ucida. Mary face parte din expeditia terrana, care se va duce pe Alpha III M2 cu misiunea de a revendica Imperiul Alphan, prilej visat de Chuck, angajat de CIA ca programator de simulacre.
Pe satelitul Alpha III M2 terranii si-au stabilit un spital de psihiatrie. Psihopatii si-au format un sistem pe baza de clanuri: în varful ierarhiei sunt paranoicii si maniacii, iar la polul opus se afla hebefrenicii si depresivii. Între ei, nevroticii, schizofrenicii si schizofrenicii polimorfi (membrii creativi ai societatii). De ani buni, clanul bolnavilor mintali n-a mai avut nicio legatura cu Terra.
„Reputatia lui Philip K. Dick se datoreaza reusitei de a crea distopii despre o lume care seamana cu a noastra, o lume a teoriilor conspiratiilor, a clonelor, a consumerismului, a terorismului viral si a realitatii virtuale.“
The Observer
„Philip K. Dick este cel mai subtil scriitor SF.“
John Brunner
„Pentru mine, Philip K. Dick este maestrul. Mi-am gasit in el un fel de parinte spiritual. Un autor care nu se straduieste sa faca literatura, ci se straduieste sa transmita idei. Ceea ce eu consider a fi insasi esenta literaturii. Intr-un roman modern obisnuit, descoperi doua, trei idei. La Dick, descoperi douazeci pe idei pe pagina.
In Clanurile de pe Alpha, Philip K. Dick inventeaza o lume, o planeta ce serveste drept azil de nebuni, din care personalul medical a plecat, lasandu-i pe pacienti de capul lor. Asa ca fiecare grupa de nebuni fondeaza un oras, creand o cultura in jurul propriei forme de nebunie. Pentru prima data mi-am dat seama ca nebunia este, de fapt, un creier distrus, iar modul in care este distrus poate genera o cultura pasionanta: orice artist traieste un soi de nebunie pe care o controleaza mai mult sau mai putin. Un nebun e cineva care si-a ratat cariera de artist.
O idee pe care Dick o dezvolta in jurul nebuniei este ca toti suntem nebuni si incapabili sa ne intelegem. Se creeaza anumite zone, terenuri neutre, unde ajungem sa avem o vaga iluzie a comunicarii, insa doi oameni nu izbutesc sa se inteleaga fiindca amandoi sunt nebuni, dar in moduri diferite. Deci ei percep lumea si se percep unul pe celalalt intr-o maniera complicata si trunchiata, ceea ce explica dificultatea iubirii si a comunicarii. Nu reusim sa ne intelegem, nu reusim sa ne iubim pentru ca fiecare avem un alt fel de nebunie.“
Bernard Werber, autorul romanului Furnicile
„Hotarat lucru, Philip K. Dick apreciaza tema psihiatriei. In excelentul roman Clanurile de pe Alpha, plin de umor si de cinism, autorul expune un punct de vedere amuzant asupra nebuniei. O carte care se citeste cu placere, in care persoaneje foarte diferite se amesteca. Oare exista o particica din noi in fiecare dintre ele?“
Actusf.com
„Cu acest roman, Dick vrea sa arate, pe de-o parte, relativitatea notiunii de normalitate si posibilitatea unei culturi diferite, iar pe de alta parte, ca societatea «normala» de pe Pamant este in intregime controlata de politie, CIA si psihiatrii si ca libertatea presupune sa scapam de aceasta inregimentare.“
Bifrost
Pe Pamant, Chuck Rittersdorf duce o viata de cosmar alaturi de sotia lui. Singura scapare ar fi s-o ucida. Mary face parte din expeditia terrana, care se va duce pe Alpha III M2 cu misiunea de a revendica Imperiul Alphan, prilej visat de Chuck, angajat de CIA ca programator de simulacre.
Pe satelitul Alpha III M2 terranii si-au stabilit un spital de psihiatrie. Psihopatii si-au format un sistem pe baza de clanuri: în varful ierarhiei sunt paranoicii si maniacii, iar la polul opus se afla hebefrenicii si depresivii. Între ei, nevroticii, schizofrenicii si schizofrenicii polimorfi (membrii creativi ai societatii). De ani buni, clanul bolnavilor mintali n-a mai avut nicio legatura cu Terra.
„Reputatia lui Philip K. Dick se datoreaza reusitei de a crea distopii despre o lume care seamana cu a noastra, o lume a teoriilor conspiratiilor, a clonelor, a consumerismului, a terorismului viral si a realitatii virtuale.“
The Observer
„Philip K. Dick este cel mai subtil scriitor SF.“
John Brunner
„Pentru mine, Philip K. Dick este maestrul. Mi-am gasit in el un fel de parinte spiritual. Un autor care nu se straduieste sa faca literatura, ci se straduieste sa transmita idei. Ceea ce eu consider a fi insasi esenta literaturii. Intr-un roman modern obisnuit, descoperi doua, trei idei. La Dick, descoperi douazeci pe idei pe pagina.
In Clanurile de pe Alpha, Philip K. Dick inventeaza o lume, o planeta ce serveste drept azil de nebuni, din care personalul medical a plecat, lasandu-i pe pacienti de capul lor. Asa ca fiecare grupa de nebuni fondeaza un oras, creand o cultura in jurul propriei forme de nebunie. Pentru prima data mi-am dat seama ca nebunia este, de fapt, un creier distrus, iar modul in care este distrus poate genera o cultura pasionanta: orice artist traieste un soi de nebunie pe care o controleaza mai mult sau mai putin. Un nebun e cineva care si-a ratat cariera de artist.
O idee pe care Dick o dezvolta in jurul nebuniei este ca toti suntem nebuni si incapabili sa ne intelegem. Se creeaza anumite zone, terenuri neutre, unde ajungem sa avem o vaga iluzie a comunicarii, insa doi oameni nu izbutesc sa se inteleaga fiindca amandoi sunt nebuni, dar in moduri diferite. Deci ei percep lumea si se percep unul pe celalalt intr-o maniera complicata si trunchiata, ceea ce explica dificultatea iubirii si a comunicarii. Nu reusim sa ne intelegem, nu reusim sa ne iubim pentru ca fiecare avem un alt fel de nebunie.“
Bernard Werber, autorul romanului Furnicile
„Hotarat lucru, Philip K. Dick apreciaza tema psihiatriei. In excelentul roman Clanurile de pe Alpha, plin de umor si de cinism, autorul expune un punct de vedere amuzant asupra nebuniei. O carte care se citeste cu placere, in care persoaneje foarte diferite se amesteca. Oare exista o particica din noi in fiecare dintre ele?“
Actusf.com
„Cu acest roman, Dick vrea sa arate, pe de-o parte, relativitatea notiunii de normalitate si posibilitatea unei culturi diferite, iar pe de alta parte, ca societatea «normala» de pe Pamant este in intregime controlata de politie, CIA si psihiatrii si ca libertatea presupune sa scapam de aceasta inregimentare.“
Bifrost
| Data apariției | 5 februarie 2015 |
|---|---|
| Autor | Philip K. Dick |
| Titlu original | Clans of the Alphane Moon |
| ISBN | 978-606-579-957-8 |
| Cod bară | 9786065799578 |
| Traducător | Roxana Brînceanu |
| Format | Paperback |
| Dimensiuni | 130 x 200 mm |
| Nr. pagini | 224 |
| Număr volume | 1 |
| Colecția | Nautilus |
| Editura | Nemira |
Philip K. Dick
Philip K. Dick s-a născut pe 16 decembrie 1928, în Chicago. După ce părinții săi au divorțat, Philip K. Dick a intrat în custodia mamei (pe numele de familie Kindred, de la care Dick a împrumutat inițiala K), iar cei doi s-au stabilit în Berkeley. În acest oraș, Philip K. Dick a urmat liceul și a început studiile universitare, pe care însă le-a abandonat.
La începutul anilor 1950, a început să scrie texte science-fiction, iar în 1952 și-a publicat prima povestire în revista Planet Stories. Cu ajutorul lui Anthony Boucher, editor și mentor, a început să publice povestiri într-un ritm susținut. Între 1955 și 1970, a scris în medie două romane pe an și a publicat peste o sută de povestiri în reviste ca Galaxy, Amazing, Fantasy and Science Fiction și Worlds of If.
Mare parte a ficțiunilor sale se desfășoară în California, iar Philip K. Dick a folosit idei din cabalism, budism, gnosticism și taoism, dar a utilizat în același timp elementele science-fiction clasice, de tipul roboților, navelor spațiale, extratereștrilor și fenomenelor de tip extrasenzorial.
În decursul vieții, scriitorul a fost privit cu respect de fanii SF și de colegii de breaslă, deși n-a ajuns niciodată să egaleze vânzările celor mai populari scriitori science-fiction americani ai epocii. Philip K. Dick a fost recompensat cu Premiul Hugo în 1963 pentru romanul Omul din castelul înalt, Premiul John W. Campbell Memorial în 1975 pentru Flow My Tears, The Policeman Said, Premiul British SF în 1979 pentru Substanța M și Premiul Kurd Laßwitz (Germania) în 1985 pentru Valis.
În memoria sa, în 1983 a fost înființat premiul care-i poartă numele, ce recompensează cea mai valoroasă carte SF publicată pentru prima dată în SUA ca original în format paperback (inițiatorul premiului, Thomas M. Disch, a dorit să-l onoreze pe Dick, care și-a publicat în această formă majoritatea romanelor). Premiul este sponsorizat de Philadelphia Science Fiction Society și se acordă anual, în luna martie, la convenția Norwescon.
Philip K. Dick s-a născut pe 16 decembrie 1928, în Chicago. După ce părinții săi au divorțat, Philip K. Dick a intrat în custodia mamei (pe numele de familie Kindred, de la care Dick a împrumutat inițiala K), iar cei doi s-au stabilit în Berkeley. În acest oraș, Philip K. Dick a urmat liceul și a început studiile universitare, pe care însă le-a abandonat.
La începutul anilor 1950, a început să scrie texte science-fiction, iar în 1952 și-a publicat prima povestire în revista Planet Stories. Cu ajutorul lui Anthony Boucher, editor și mentor, a început să publice povestiri într-un ritm susținut. Între 1955 și 1970, a scris în medie două romane pe an și a publicat peste o sută de povestiri în reviste ca Galaxy, Amazing, Fantasy and Science Fiction și Worlds of If.
Mare parte a ficțiunilor sale se desfășoară în California, iar Philip K. Dick a folosit idei din cabalism, budism, gnosticism și taoism, dar a utilizat în același timp elementele science-fiction clasice, de tipul roboților, navelor spațiale, extratereștrilor și fenomenelor de tip extrasenzorial.
În decursul vieții, scriitorul a fost privit cu respect de fanii SF și de colegii de breaslă, deși n-a ajuns niciodată să egaleze vânzările celor mai populari scriitori science-fiction americani ai epocii. Philip K. Dick a fost recompensat cu Premiul Hugo în 1963 pentru romanul Omul din castelul înalt, Premiul John W. Campbell Memorial în 1975 pentru Flow My Tears, The Policeman Said, Premiul British SF în 1979 pentru Substanța M și Premiul Kurd Laßwitz (Germania) în 1985 pentru Valis.
În memoria sa, în 1983 a fost înființat premiul care-i poartă numele, ce recompensează cea mai valoroasă carte SF publicată pentru prima dată în SUA ca original în format paperback (inițiatorul premiului, Thomas M. Disch, a dorit să-l onoreze pe Dick, care și-a publicat în această formă majoritatea romanelor). Premiul este sponsorizat de Philadelphia Science Fiction Society și se acordă anual, în luna martie, la convenția Norwescon.
Login and Registration Form