Giovanni Giacomo Casanova (1725–1798), figura legendara a veacului al XVIII-lea, s-a nascut la Venetia din parinti actori, teatrul urmand sa devina una dintre pasiunile sale pana la moarte. In adolescenta a dorit la inceput sa devina preot si a studiat la Seminarul Sf. Ciprian de la Padova. Dar in scurt timp a fost exmatriculat din cauza comportamentului nepotrivit. A revenit la Venetia, unde a a intrat in slujba Bisericii Romano-Catolice, dar n-a trecut mult si a pierdut si acest post in urma unui scandal. A urmat o viata aventuroasa, libertina, care l-a purtat in nenumarate tinuturi si l-a adus in preajma unor mari spirite ale epocii, printre care Voltaire si Jean-Jacques Rousseau. Și-a castigat existenta ca muzicant (violonist) si spion si s-a alaturat francmasoneriei. A strabatut toata Europa, revenind mereu la Venetia, a practicat magia si alchimia si a studiat stiintele oculte. În 1755 a fost condamnat la cinci ani de inchisoare pentru vrajitorie, dar a evadat la un an dupa ce a fost intemnitat. Ajuns la Paris, a devenit imediat faimos, numele pe care si l-a luat, „Jacques Casanova, caveler de Seingalt” folosindu-l mai tarziu pentru a-si semna memoriile.
Legendar cuceritor, care nu se sfia sa-si afirme rafinamentul si lipsa de prejudecati in materie de sexualitate, spirit risipitor iubitor de arta si lux, Casanova si-a petrecut viata ca un calator fara odihna, mutandu-se in a doua jumatate a vietii din Germania in Elvetia, in sudul Frantei, la Florenta si la Roma. În anii 1770 i s-a ingaduit in sfarsit sa se intoarca la Venetia, unde a jucat rolul de spion pentru inchizitorii venetieni din 1774 pana in 1782. Ultimii ani si i-a petrecut retras la Castelul Dux din Boemia, unde si-a scris amintirile, L’Histoire de Ma Vie, un tom in care s-au adunat trei mii de pagini. Versiunea originala, scrisa in franceza, s-a publicat abia in anul 1960. În 2010 Biblioteca Nationala a Frantei a achizitionat manuscrisul contra sumei de 7 milioane de euro. Documentul care i-ar fi fost incredintat lui Carlo Angiolini, nepotul lui Casanova, in anul 1798 cuprinde pagini inedite, care nu au fost niciodata publicate in nicio editie a cartii, majoritatea editiilor fiind alcatuite din fragmente selectate din intregul tom.
