Istoria cruciadelor vol. I - Cruciada I și întemeierea Regatului Ierusalimului

„Elaborata cu mai bine de o jumatate de secol in urma, lucrarea savantului britanic ramane astazi un reper fundamental pentru orice lucrare care isi propune sa trateze unul sau mai multe aspecte ale istoriei cruciadelor. Asemenea fortaretelor cruciate din tara Sfanta pe care le-a descris admirabil, lucrarea lui Steven Runciman este un monument. Cu greu ar mai indrazni astazi un medievist, chiar si unul care cunoaste foarte bine sursele si bibliografia istoriei cruciadelor, sa mai elaboreze, de unul singur, o astfel de sinteza. Eruditia autorului este coplesitoare, neexistand nici macar un singur aspect, fie el minor, care sa fie lasat la o parte. Istoria politica si militara, preponderent prezenta in paginile cartii, se impleteste cu capitole consistente despre viata economica, sociala, culturala a Orientului Latin. Deopotriva surprinde si ramane foarte greu de egalat abilitatea istoricului de a prezenta, intr-o viziune echilibrata, felul in care contemporanii occidentali, bizantini, armeni, evrei, sirieni, musulmani au judecat si au reactionat la mutatiile politice aflate in plina desfasurare. Steven Runciman a incercat sa-i inteleaga pe oamenii epocii cruciadelor si sa le explice optiunile. Chiar daca a emis in unele cazuri judecati de valoare, a facut-o nu din postura unui judecator care condamna, ci a unui istoric care a inteles ca oamenii au deopotriva calitati si defecte.“

Ovidiu Cristea

 „Medievist si bizantinolog de mare suprafata, dincolo de uriasa admiratie si pretuire dobandite printr-o cariera academica atipica, Sir Steven Runciman s-a dovedit si un realmente talentat story-teller. Observam la el, pe de o parte, interesul pentru documente rare si accesul la arhive greu accesibile, iar pe de alta parte, talentul si bucuria de a da o forma accesibila multiplelor sale povesti/povestiri/istorii brodate pe canavaua informatiilor si a documentelor istorice de prima mana. De aici si popularitatea lui, ca si in cazul lui Nicolae Iorga, dincolo de pretuirea confratilor de breasla. [...] Primul volum din Istoria Cruciadelor abordeaza Cruciada I si evenimentele de pana la intemeierea Regatului Ierusalimului, in timp ce volumul al doilea, mai bogat in evenimente spectaculoase, se intinde in timp de la intemeierea Regatului Ierusalimului pana la crearea Orientului Latin (1100-1187). Cele doua volume se citesc pe nerasuflate, caci avem si lupte, si cuceriri de cetati, si figuri politice si militare ce au marcat o intreaga epoca, plina de convulsii. Iata ca, dupa o mie de ani, lupta dintre Crestinatate si Islam nu s-a incheiat. Am putea pricepe multe dintre intamplarile de astazi si prin prisma istoriei de ieri. Oricat ar parea de indepartate de noi acele vremuri. Un studiu istoric plin de informatii si de analize corecte, o carte densa despre convulsiile unei Europe dominate azi de un multiculturalism care nu duce nicaieri, o lunga poveste, nu doar pentru profesionistii istoriei.“
Observator cultural

„Nu stiu cand in ultimii ani am mai citit o carte care sa-mi largeasca aria de cunostinte si de interes intr-o asemenea maniera. Aveti in fata dumneavoastra una dintre cele mai formidabile lucrari epice romantice, care se remarca prin rigurozitate si imaginatie.“

The Times Literary Supplement

„Lucrarea lui Steven Runciman incanta cu povesti adevarate despre curaj si lasitate, indrazneala nebuneasca si intrigi iscusite. Specialistilor le ofera o abundenta de interpretari noi, iar profanilor le daruieste romance si suspans in aproape fiecare pagina.“

The Yale Review

„Pentru Runciman, cruciadele nu au reprezentat aventuri romantice, ci ultimele dintre invaziile barbare, chiar daca ele au impus dominatia civilizatiei occidentale. Opinia sa era influentata si de faptul ca avea o mare pretuire pentru Imperiul Bizantin, oaza de cultura inconjurata de salbatici lipsiti de gust. Viziunea sa despre scopul unui istoric si credinta ca scrii ca sa fii citit l-au determinat sa se adreseze mai degraba publicului larg decat academicienilor. Stilul sau lucid s-a pliat perfect pe aceasta idee.“ 

The Telegraph