Jurnal necenzurat
Epuizat
Transport Gratuit la peste 190,00 lei
Livrare internațională prin serviciul de curierat DHL
Plata în RATE -
vezi detalii aici
Paperback
Jurnal necenzurat
Acesta este jurnalul integral al celui mai mare dansator din toate timpurile. Scrise in iarna 1918–1919, cand Vaslav Nijinski se afla in Elvetia, impreuna cu sotia si fiica sa, caietele sale se constituie in marturia bulversanta a unei vieti dedicate creatiei. In plina tinerete si glorie, artistul e pe punctul de a ceda in fata nebuniei. Arta si viata cotidiana palpita in pagini care vorbesc mai ales despre suferinta si cautare repetitiv, obsesiv, incoerent, violent.
„Eu sunt Nijinski. Eu sunt un om simplu. Eu am obiceiuri mizerabile, dar vreau sa le indrept. Eu vreau ca oamenii sa imi arate unde gresesc, caci vreau sa-si faca griji pentru mine. Eu imi voi face griji pentru altii, dar si pentru mine isi vor face griji toti. Eu vreau o grija din dragoste, nu din rautate. Eu nu vreau favoruri. Eu nu sunt iertare. Eu sunt iubire. Eu vreau sa vorbesc despre iubire. Eu voi vorbi despre iubire.“
Vaslav Nijinski
Acesta este jurnalul integral al celui mai mare dansator din toate timpurile. Scrise in iarna 1918–1919, cand Vaslav Nijinski se afla in Elvetia, impreuna cu sotia si fiica sa, caietele sale se constituie in marturia bulversanta a unei vieti dedicate creatiei. In plina tinerete si glorie, artistul e pe punctul de a ceda in fata nebuniei. Arta si viata cotidiana palpita in pagini care vorbesc mai ales despre suferinta si cautare repetitiv, obsesiv, incoerent, violent.
„Eu sunt Nijinski. Eu sunt un om simplu. Eu am obiceiuri mizerabile, dar vreau sa le indrept. Eu vreau ca oamenii sa imi arate unde gresesc, caci vreau sa-si faca griji pentru mine. Eu imi voi face griji pentru altii, dar si pentru mine isi vor face griji toti. Eu vreau o grija din dragoste, nu din rautate. Eu nu vreau favoruri. Eu nu sunt iertare. Eu sunt iubire. Eu vreau sa vorbesc despre iubire. Eu voi vorbi despre iubire.“
Vaslav Nijinski
| Data apariției | 30 mai 2018 |
|---|---|
| Autor | Vaslav Nijinski |
| Titlu original | Cahiers |
| ISBN | 978-606-43-0284-7 |
| Cod bară | 9786064302847 |
| Traducător | Raluca Rădulescu |
| Format | Paperback |
| Dimensiuni | 130 x 200 mm |
| Nr. pagini | 304 |
| Număr volume | 1 |
| Colecția | Yorick |
| Editura | Nemira |
Vaslav Nijinski
Vaslav Fomici Nijinski (1890–1950), unul dintre cei importanti artisti din secolul XX, a fost vedeta a Baletelor ruse (1908–1913 si 1916–1917) si unul dintre cei mai mari dansatori ai epocii sale. A revolutionat formele baletului clasic prin mijloace de expresie neconventionale. Creatii remarcabile, prin tehnica sariturilor si forta expresiva (Silphide, Cleopatra, Seherezada, Dupa-amiaza unui faun etc.). Fiul a doi dansatori polonezi, a studiat dansul de mic, iar la optsprezece ani deja avea roluri principale in trupa de la Mariinsky Teatr. Intalnirea de la Paris cu Serghei Diaghilev, mare promotor al artei ruse, a insemnat enorm pentru cariera sa. In capitala Frantei a avut succese uriase, in perioada in care Baletele ruse infiintate de Diaghilev, de-acum protectorul sau, erau din ce in ce mai cunoscute. La Mariinsky, a inceput sa semneze coregrafii de spectacol, propunand miscari revolutionare. Sub semnul angoasei, existenta sa a stat tot timpul si sub semnul lui Diaghilev, maestrul de care ucenicul a incercat de mai multe ori sa fuga si sa-si formeze propria trupa, ceea ce nu a reusit insa. In Primul Razboi Mondial, Nijinski, cetatean rus, a fost convocat in Ungaria, dar Diaghilev i-a aranjat un turneu in America si asa a putut scapa. Atunci au aparut, spun martorii din epoca, primele semne de dementia praecox. In 1919 a avut o cadere nervoasa si cariera sa a luat sfarsit. A fost diagnosticat cu schizofrenie si dus la un sanatoriu din Elvetia. A murit pe 8 aprilie 1950 intr-o clinica de la Londra, unde a fost inmormantat. Dupa aceea ramasitele sale au fost stramutate la cimitirul din Montmartre, Paris. Jurnalul sau a fost scris in cele sase saptamani petrecute la sanatoriul din Elvetia, inainte ca diagnosticul sa-l condamne pe veci la izolare.
Vaslav Fomici Nijinski (1890–1950), unul dintre cei importanti artisti din secolul XX, a fost vedeta a Baletelor ruse (1908–1913 si 1916–1917) si unul dintre cei mai mari dansatori ai epocii sale. A revolutionat formele baletului clasic prin mijloace de expresie neconventionale. Creatii remarcabile, prin tehnica sariturilor si forta expresiva (Silphide, Cleopatra, Seherezada, Dupa-amiaza unui faun etc.). Fiul a doi dansatori polonezi, a studiat dansul de mic, iar la optsprezece ani deja avea roluri principale in trupa de la Mariinsky Teatr. Intalnirea de la Paris cu Serghei Diaghilev, mare promotor al artei ruse, a insemnat enorm pentru cariera sa. In capitala Frantei a avut succese uriase, in perioada in care Baletele ruse infiintate de Diaghilev, de-acum protectorul sau, erau din ce in ce mai cunoscute. La Mariinsky, a inceput sa semneze coregrafii de spectacol, propunand miscari revolutionare. Sub semnul angoasei, existenta sa a stat tot timpul si sub semnul lui Diaghilev, maestrul de care ucenicul a incercat de mai multe ori sa fuga si sa-si formeze propria trupa, ceea ce nu a reusit insa. In Primul Razboi Mondial, Nijinski, cetatean rus, a fost convocat in Ungaria, dar Diaghilev i-a aranjat un turneu in America si asa a putut scapa. Atunci au aparut, spun martorii din epoca, primele semne de dementia praecox. In 1919 a avut o cadere nervoasa si cariera sa a luat sfarsit. A fost diagnosticat cu schizofrenie si dus la un sanatoriu din Elvetia. A murit pe 8 aprilie 1950 intr-o clinica de la Londra, unde a fost inmormantat. Dupa aceea ramasitele sale au fost stramutate la cimitirul din Montmartre, Paris. Jurnalul sau a fost scris in cele sase saptamani petrecute la sanatoriul din Elvetia, inainte ca diagnosticul sa-l condamne pe veci la izolare.
Login and Registration Form