Orfanii

„Cuvintele pe care le citiÈ›i acum readuc poveÈ™tile înapoi“

Octav Mavru, avocat bine-cunoscut la BucureÈ™ti, porneÈ™te, într-un moment de criză, într-o călătorie în Orient. Cu scopul de a-È™i (re)găsi fiul, cel de la care primeÈ™te un pachet misterios, prin intermediul căruia pare că-i cere ajutorul. Nu va fi singur, ci însoÈ›it de Beguma – o clientă de-ale lui, care îÈ™i caută, la rândul ei, fiica mai mare – È™i de Lia, fiica mai mică a acesteia. O seamă de ghizi îi escortează, dar È™i protejează pe parcurs.

Malalai, „fiica Afghanistanului“, cum ea însăși se autointitulează, proiectează nanoboÈ›i anticancer. Și parcurge drumul invers, dinspre Orient spre Europa, într-o altfel de călătorie, reală È™i virtuală, prin hățiÈ™urile internetului, cu gândul secret de a rescrie totul, pentru a îndrepta lumea. Nici ea nu e singură în încercarea ei: o acompaniază o istorie, o credință È™i multe personaje îndărătnice.

Cum se vor intersecta aceste două călătorii? Ce le uneÈ™te, ce le desparte? Și ce războaie se poartă, de fapt, pe traseul Orient – Europa È™i înapoi?

„Cred că măsura unui scriitor transpare È™i din capacitatea lui de a fi cameleonic. Din a nu-l găsi niciodată în acelaÈ™i loc. Din a pluti între spaÈ›ii È™i timpuri, ideologii È™i istorii, spiritualități È™i poveÈ™ti extrem de diferite. Din a se pricepe să privească cu lupa în trecut, pentru a lumina prezentul È™i a întrezări viitorul. Din a fi un om al timpului său.

Iar Florin Chirculescu are, fără urmă de tăgadă, toate aceste însuÈ™iri. Pentru că, după desfășurări de forță memorabile (le amintesc doar pe două dintre cele mai recente: Greva păcătoÈ™ilor È™i Solomonarul), în direcÈ›ii opuse, aproape, ne trage într-alta. Una în care se ia la trântă cu Europa È™i cu Orientul. ScormoneÈ™te în subterane, caută rădăcini, sparge graniÈ›e, demitizează, descojeÈ™te preconcepÈ›ii. În stilul său consacrat deja, pe două planuri care se împletesc (într-altele), într-un ritm alert, într-o aventură din România în Occident È™i apoi până în Turcia, Siria, Liban, Israel, Iran È™i, în cele din urmă, Afghanistan. Într-un roman în care protagonistele strălucesc mai abitir decât protagoniÈ™tii, iar contextul politic actual este pus față în față cu cel din Orientul Mijlociu È™i cel Îndepărtat din anii ’90. Într-o ficÈ›iune care deschide drumuri. Și minÈ›i. Și tocmai de aceea Orfanii este pur È™i simplu lectură obligatorie.“
Eli Bădică

„Minciuna a È›inut trei milioane de zile È™i trei milioane de nopÈ›i È™i s-au înmulÈ›it născocirile È™i au ridicat lumea deasupra pământului. Și a crescut minciuna mereu È™i s-a înmulÈ›it foarte tare pe pământ È™i lumea se purta pe deasupra născocirilor. Și a sporit minciuna atât de mult, c-a acoperit toÈ›i munÈ›ii înalÈ›i, care erau sub cer, toate oraÈ™ele È™i zgârie-norii cei falnici. Și i-au acoperit născocirile pe oameni, ridicându-se mai sus decât ei, È™i s-a cufundat în minciună tot ce miÈ™ca: păsări, animale, fiare, toate vietățile ce miÈ™unau È™i toÈ›i oamenii, È™i maÈ™inile. Toate cele din lume, câte aveau suflare de viață în nările lor, au murit. Și aÈ™a s-a stins în plăsmuiri, scorneli È™i cacealmale toată fiinÈ›a, de la om până la dobitoc È™i până la târâtoare, dimpreună cu vorbele de pe net, din cărÈ›i È™i televizoare. Iar minciuna a crescut pe pământ, trei milioane de zile.“