Povestea unei coroane de otel este o scriere cu titlu simbolic, consacrata evocarii rolului jucat de regalitate in framantata epoca a razboiului de independenta fata de Poarta otomana.
“Povestea unei coroane de otel, scriere semnificativa pentru creatia in proza semnata de George Cosbuc, isi mentine nemodificata functia educativ-patriotica pentru care a fost redactata acum mai bine de un secol.
Fara sa aiba virtuti artistice deosebite, textul poate fi citit si astazi cu placere si, mai mult, cu cert profit intelectual. O comparatie a datelor selectate de scriitor pentru explicarea circumstantelor politice si sociale ale evenimentelor care au dus la declansarea ostilitatilor militare din anii 1877-1878, precum si a acelora care au permis, pe campul de lupta, castigarea independentei Romaniei fata de Poarta otomana, cu ultimele contributii stiintifice in domeniu pune in evidenta nu doar caracterul de exceptie al documentarii intreprinse de Cosbuc, ci si o rara capacitate de interpretare a faptelor din partea acestuia.
Cartea terminata in 1899, o forma reorganizata a materiei Razboiului nostru pentru neatarnare, menita sa sublinieze rolul jucat de institutia regalitatii in castigarea independentei de stat a Romaniei, isi confirma inca, in ciuda trecerii timpului, valabilitatea.
O lectura moderna a textului se dovedeste de asemenea utila pentru identificarea istoriei unor scrieri ale marelui poet si pentru comentarea adecvata a modalitatilor sale de creatie.” (Gh. Chivu)
Povestea unei coroane de otel este o scriere cu titlu simbolic, consacrata evocarii rolului jucat de regalitate in framantata epoca a razboiului de independenta fata de Poarta otomana.“Povestea unei coroane de otel, scriere semnificativa pentru creatia in proza semnata de George Cosbuc, isi mentine nemodificata functia educativ-patriotica pentru care a fost redactata acum mai bine de un secol.Fara sa aiba virtuti artistice deosebite, textul poate fi citit si astazi cu placere si, mai mult, cu cert profit intelectual. O comparatie a datelo...
Povestea unei coroane de otel este o scriere cu titlu simbolic, consacrata evocarii rolului jucat de regalitate in framantata epoca a razboiului de independenta fata de Poarta otomana.
“Povestea unei coroane de otel, scriere semnificativa pentru creatia in proza semnata de George Cosbuc, isi mentine nemodificata functia educativ-patriotica pentru care a fost redactata acum mai bine de un secol.
Fara sa aiba virtuti artistice deosebite, textul poate fi citit si astazi cu placere si, mai mult, cu cert profit intelectual. O comparatie a datelor selectate de scriitor pentru explicarea circumstantelor politice si sociale ale evenimentelor care au dus la declansarea ostilitatilor militare din anii 1877-1878, precum si a acelora care au permis, pe campul de lupta, castigarea independentei Romaniei fata de Poarta otomana, cu ultimele contributii stiintifice in domeniu pune in evidenta nu doar caracterul de exceptie al documentarii intreprinse de Cosbuc, ci si o rara capacitate de interpretare a faptelor din partea acestuia.
Cartea terminata in 1899, o forma reorganizata a materiei Razboiului nostru pentru neatarnare, menita sa sublinieze rolul jucat de institutia regalitatii in castigarea independentei de stat a Romaniei, isi confirma inca, in ciuda trecerii timpului, valabilitatea.
O lectura moderna a textului se dovedeste de asemenea utila pentru identificarea istoriei unor scrieri ale marelui poet si pentru comentarea adecvata a modalitatilor sale de creatie.” (Gh. Chivu)
Data apariției
1 ianuarie 2008
Autor
George Cosbuc
ISBN
978-973-569-952-9
Cod bară
9789735699529
Format
Buzunar
Dimensiuni
107 x 178
Nr. pagini
256
Număr volume
1
Colecția
Nemira Clasic
Editura
Nemira
George Cosbuc
George Cosbuc (1866-1918) este cel mai cunoscut scriitor de origine transilvaneana de la cumpana veacurilor al XIX-lea–al XX-lea.Poet remarcabil prin varietatea prozodica si prin muzicalitatea versurilor, a evocat, în factura neoclasica, aspecte ale universului rural si momente fundamentale ale existentei umane. Cele mai cunoscute poezii sunt grupate în volumele Balade si idile (1893), Fire de tort (1896), Ziarul unui pierde-vara (1902) si Cântece de vitejie (1904).Traducator apreciat al unor opere de referinta din literatura universala (între care Eneida si Georgicele de Vergiliu, Odiseea de Homer, Sacontala de Kalidasa), a lucrat aproape douazeci de ani la cea mai buna versiune româneasca (însotita de comentarii redactate în mare parte chiar în limba italiana) a capodoperei lui Dante Divina Comedie.Prozator mai putin talentat, a fost preocupat în primul rând de evocarea istoriei ca mijloc de educatie patriotica (Razboiul nostru pentru neatârnare, 1899; Povestea unei coroane de otel, 1899; Din tara Basarabilor, 1901)Prelucrator si comentator al folclorului nasaudean, s-a implicat într-o perseverenta actiune de raspândire a culturii, concomitent cu o insistenta combatere a superstitiilor în rândul locuitorilor de la sat (Dintr-ale neamului nostru, 1903; Superstitiile pagubitoare ale poporului nostru, 1909).Colaborator al unor reviste literare de prestigiu (Familia, Tribuna, Convorbiri literare, Viata româneasca), a întemeiat sau a facut parte din conducerea mai multor publicatii periodice (între care Vatra, Samanatorul si Viata literara).
George Cosbuc (1866-1918) este cel mai cunoscut scriitor de origine transilvaneana de la cumpana veacurilor al XIX-lea–al XX-lea.Poet remarcabil prin varietatea prozodica si prin muzicalitatea versurilor, a evocat, în factura neoclasica, aspecte ale universului rural si momente fundamentale ale existentei umane. Cele mai cunoscute poezii sunt grupate în volumele Balade si idile (1893), Fire de tort (1896), Ziarul unui pierde-vara (1902) si Cântece de vitejie (1904).Traducator apreciat al unor opere de referinta din literatura universala (între care Eneida si Georgicele de Vergiliu, Odiseea de Homer, Sacontala de Kalidasa), a lucrat aproape douazeci de ani la cea mai buna versiune româneasca (însotita de comentarii redactate în mare parte ch...
George Cosbuc (1866-1918) este cel mai cunoscut scriitor de origine transilvaneana de la cumpana veacurilor al XIX-lea–al XX-lea.Poet remarcabil prin varietatea prozodica si prin muzicalitatea versurilor, a evocat, în factura neoclasica, aspecte ale universului rural si momente fundamentale ale existentei umane. Cele mai cunoscute poezii sunt grupate în volumele Balade si idile (1893), Fire de tort (1896), Ziarul unui pierde-vara (1902) si Cântece de vitejie (1904).Traducator apreciat al unor opere de referinta din literatura universala (între care Eneida si Georgicele de Vergiliu, Odiseea de Homer, Sacontala de Kalidasa), a lucrat aproape douazeci de ani la cea mai buna versiune româneasca (însotita de comentarii redactate în mare parte chiar în limba italiana) a capodoperei lui Dante Divina Comedie.Prozator mai putin talentat, a fost preocupat în primul rând de evocarea istoriei ca mijloc de educatie patriotica (Razboiul nostru pentru neatârnare, 1899; Povestea unei coroane de otel, 1899; Din tara Basarabilor, 1901)Prelucrator si comentator al folclorului nasaudean, s-a implicat într-o perseverenta actiune de raspândire a culturii, concomitent cu o insistenta combatere a superstitiilor în rândul locuitorilor de la sat (Dintr-ale neamului nostru, 1903; Superstitiile pagubitoare ale poporului nostru, 1909).Colaborator al unor reviste literare de prestigiu (Familia, Tribuna, Convorbiri literare, Viata româneasca), a întemeiat sau a facut parte din conducerea mai multor publicatii periodice (între care Vatra, Samanatorul si Viata literara).
Login and Registration Form