Un roman despre fascinatia si spaima provocate de enigmele cu care se va confrunta omul in infinitatea spatiului.
Un obiect cilindric, de dimensiuni gigantice, patrunde in sistemul solar. Grupul de exploratori umani care il intercepteaza si incearca sa elucideze misterul ramane perplex in fata descoperirii ca nu este un obiect natural, ci o nava extraterestra. Primul contact cu o alta civilizatie este iminent, iar omenirea se pregateste fie sa-si vada implinite fie cele mai mari vise, fie cele mai negre cosmaruri.
„Fiinta umana fata in fata cu necunoscutul, tema fundamentala a scriitorilor SF, este explorata intr-o poveste care incepe in dimineata de 11 septembrie a superbei toamne a anului 2077 cu un meteor orbitor. Rendez-vous cu Rama este o victorie a imaginatiei profetice.“ The New York Times
Premiul Hugo
Premiul Nebula
Un roman despre fascinatia si spaima provocate de enigmele cu care se va confrunta omul in infinitatea spatiului.
Un obiect cilindric, de dimensiuni gigantice, patrunde in sistemul solar. Grupul de exploratori umani care il intercepteaza si incearca sa elucideze misterul ramane perplex in fata descoperirii ca nu este un obiect natural, ci o nava extraterestra. Primul contact cu o alta civilizatie este iminent, iar omenirea se pregateste fie sa-si vada implinite fie cele mai mari vise, fie cele mai negre cosmaruri...
Premiul Hugo
Premiul Nebula
Un roman despre fascinatia si spaima provocate de enigmele cu care se va confrunta omul in infinitatea spatiului.
Un obiect cilindric, de dimensiuni gigantice, patrunde in sistemul solar. Grupul de exploratori umani care il intercepteaza si incearca sa elucideze misterul ramane perplex in fata descoperirii ca nu este un obiect natural, ci o nava extraterestra. Primul contact cu o alta civilizatie este iminent, iar omenirea se pregateste fie sa-si vada implinite fie cele mai mari vise, fie cele mai negre cosmaruri.
„Fiinta umana fata in fata cu necunoscutul, tema fundamentala a scriitorilor SF, este explorata intr-o poveste care incepe in dimineata de 11 septembrie a superbei toamne a anului 2077 cu un meteor orbitor. Rendez-vous cu Rama este o victorie a imaginatiei profetice.“ The New York Times
Data apariției
23 aprilie 2018
Autor
Arthur C. Clarke
Titlu original
Rendezvous with Rama
ISBN
978-606-43-0243-4
Cod bară
9786064302434
Traducător
Mihai Dan Pavelescu
Format
Paperback
Dimensiuni
130 x 200 mm
Nr. pagini
256
Număr volume
1
Colecția
Nautilus
Editura
Nemira
Arthur C. Clarke
Arthur C. Clarke (16 decembrie 1917 – 19 martie 2008), autor de science-fiction, inventator si futurolog britanic, ramas celebru pentru seria de romane SF Odiseea spatiala.S-a nascut in Minehead, Somerset, Anglia. Dupa ce a absolvit gimnaziul si Huish’s Grammar School din Taunton, nu si-a putut permite sa urmeze universitatea si s-a angajat ca auditor la sectia de pensii a Ministerului Educatiei. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, a servit in Royal Air Force ca instructor si tehnician radar, fiind trecut in rezerva cu gradul de locotenent. Dupa razboi a absolvit King’s College London in matematica si fizica.Clarke a fost presedintele Societatii Interplanetare Britanice intre anii 1946-1947, respectiv 1951-1953. Desi nu a initiat conceptul de sateliti geostationari (in ciuda legendei care sustine contrariul), a contribuit hotarator cu ideea ca acesti sateliti pot fi relee ideale de telecomunicatii. In onoarea activitatii sale, International Astronomical Union a recunoscut in mod oficial orbita geostationara de deasupra Ecuatorului ca Orbita Clarke.Intre 1937 si 1945, Clarke a publicat cateva povestiri in publicatii minore, dar debutul profesional s-a consemnat in 1946, textul „Loophole“ aparand in revista Astounding Science Fiction. Din 1951 s-a dedicat exclusiv carierei de scriitor.In 1956 a emigrat in Sri Lanka (pe atunci Ceylon), in special pentru a-si satisface pasiunea pentru scufundarile subacvatice si a locuit acolo pana s-a stins din viata, in 2008. In 1998 a primit distinctia de Comandor al Ordinului Imperiului Britanic, in anul 2000 regina i-a conferit titlul de Sir, iar in 2005 a capatat cel mai important titlu civil din Sri Lanka: Sri Lankabhimanya. A primit de asemenea Premiul UNESCO-Kalinga pentru popularizarea stiintei in 1961, a fost nominalizat la premiile Oscar in 1969 pentru scenariul filmului Odiseea spatiala 2001, scris impreuna cu Stanley Kubrick, si la Premiul Nobel pentru Pace, 1994.Premii si distinctii SF: SFWA Grand Master, trei premii Hugo si Nebula, cate un premiu Campbell Memorial, Locus, British SF, International Fantasy, Jupiter, Geffen, precum si doua premii Seiun.Seria Odiseelor spatiale combina temele science-fiction cu meditatia metafizica. Toate descriu zboruri spatiale in sistemul solar si intalniri cu „monolitul negru“. Arthur C. Clarke a declarat initial, in introducerea la 2001: Odiseea spatiala, ca nu este posibila niciun fel de urmare si ca nu are nici cea mai mica intentie de a scrie vreuna, dar descoperirile stiintifice din sistemul solar l-au facut sa se razgandeasca.
Arthur C. Clarke (16 decembrie 1917 – 19 martie 2008), autor de science-fiction, inventator si futurolog britanic, ramas celebru pentru seria de romane SF Odiseea spatiala.S-a nascut in Minehead, Somerset, Anglia. Dupa ce a absolvit gimnaziul si Huish’s Grammar School din Taunton, nu si-a putut permite sa urmeze universitatea si s-a angajat ca auditor la sectia de pensii a Ministerului Educatiei. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, a servit in Royal Air Force ca instructor si tehnician radar, fiind trecut in rezerva cu gradul de locotenent. Dupa razboi a absolvit King’s College London in matematica si fizica.Clarke a fost presedintele Societatii Interplanetare Britanice intre anii 1946-1947, respectiv 1951-1953. Desi nu a initiat ...
Arthur C. Clarke (16 decembrie 1917 – 19 martie 2008), autor de science-fiction, inventator si futurolog britanic, ramas celebru pentru seria de romane SF Odiseea spatiala.S-a nascut in Minehead, Somerset, Anglia. Dupa ce a absolvit gimnaziul si Huish’s Grammar School din Taunton, nu si-a putut permite sa urmeze universitatea si s-a angajat ca auditor la sectia de pensii a Ministerului Educatiei. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, a servit in Royal Air Force ca instructor si tehnician radar, fiind trecut in rezerva cu gradul de locotenent. Dupa razboi a absolvit King’s College London in matematica si fizica.Clarke a fost presedintele Societatii Interplanetare Britanice intre anii 1946-1947, respectiv 1951-1953. Desi nu a initiat conceptul de sateliti geostationari (in ciuda legendei care sustine contrariul), a contribuit hotarator cu ideea ca acesti sateliti pot fi relee ideale de telecomunicatii. In onoarea activitatii sale, International Astronomical Union a recunoscut in mod oficial orbita geostationara de deasupra Ecuatorului ca Orbita Clarke.Intre 1937 si 1945, Clarke a publicat cateva povestiri in publicatii minore, dar debutul profesional s-a consemnat in 1946, textul „Loophole“ aparand in revista Astounding Science Fiction. Din 1951 s-a dedicat exclusiv carierei de scriitor.In 1956 a emigrat in Sri Lanka (pe atunci Ceylon), in special pentru a-si satisface pasiunea pentru scufundarile subacvatice si a locuit acolo pana s-a stins din viata, in 2008. In 1998 a primit distinctia de Comandor al Ordinului Imperiului Britanic, in anul 2000 regina i-a conferit titlul de Sir, iar in 2005 a capatat cel mai important titlu civil din Sri Lanka: Sri Lankabhimanya. A primit de asemenea Premiul UNESCO-Kalinga pentru popularizarea stiintei in 1961, a fost nominalizat la premiile Oscar in 1969 pentru scenariul filmului Odiseea spatiala 2001, scris impreuna cu Stanley Kubrick, si la Premiul Nobel pentru Pace, 1994.Premii si distinctii SF: SFWA Grand Master, trei premii Hugo si Nebula, cate un premiu Campbell Memorial, Locus, British SF, International Fantasy, Jupiter, Geffen, precum si doua premii Seiun.Seria Odiseelor spatiale combina temele science-fiction cu meditatia metafizica. Toate descriu zboruri spatiale in sistemul solar si intalniri cu „monolitul negru“. Arthur C. Clarke a declarat initial, in introducerea la 2001: Odiseea spatiala, ca nu este posibila niciun fel de urmare si ca nu are nici cea mai mica intentie de a scrie vreuna, dar descoperirile stiintifice din sistemul solar l-au facut sa se razgandeasca.
Login and Registration Form