Smaranda Vultur

Smaranda Vultur (n. 17 martie 1950, Timisoara) este o scriitoare contemporana de succes, absolventa a Facultatii de Filologie din cadrul Universitatii din Bucurest(1973) si a cursului de doctorat in Filologie in 1895. Smaranda Vultur a fost de-a lungul anilor lector de limba si literatura româna la Sorbona, celebra universitate din Paris, dar si la Universitatea Jagellona din Cracovia.Din volumele publicate putem enumera: “Infinitul marunt. De la configuratia intertextuala la poetica operei”(1992), “Istorie traita, istorie povestita. Deportarea în Baragan”(1997), “Lumi în destine. Memoria generatiilor de început de secol din Banat”, coordonator si coautor al volumului realizat împreuna cu Grupul de Antropologie Culturala si Istorie Orala „A Treia Europa", Bucuresti, Editura Nemira(2000),  “Germanii din Banat prin povestirile lor”(2000), “Memoria Salvata. Evreii din Banat, ieri si azi”(2002). Pe langa aceste volume individuale, Smaranda Vultur a participat la scrierea unor volume colective, volume de analiza a stilurilor limbii române, cum ar fi “Stilurile nonartistice ale limbii române literare în secolul al XIX-lea”(1984) si de asemenea, a contribuit la scrierea a numeroase articole publicate în reviste de specialitate, cu tematica filologica.In 1992, Smaranda Vultur primeste premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut în eseu, critica si teorie literara pentru volumul „Infinitul marunt”.