Lovitura de stat nu este rezultanta unei anumite conjuncturi politice sau sociale, ci este, in primul rand, o actiune cu caracter “tehnic”: ea nu presupune declansarea obligatorie a unei stari de necessitate sau interventia maselor, ci existenta unui grup de oameni decisi, capabili, chiar in conditii de normalitate, sa paralizeze centrii nervosi ai vietii nationale. Modelele de urmat in aceasta privinta sunt, dupa opinia autorului, Trotki si Mussolini.
Geniala carte a lui Malaparte a fost scrisa in 1930, la Torino, si interzisa in Italia pana in 1948. A aparut prima data in Franta in 1931, apoi in Germania in 1932, unde profetiile ei s-au adeverit curand: in ianuarie 1933, cand Hitler a luat puterea, dar si mai tarziu, in iunie 1934, cand tot Hitler a exterminat aripa extremista a propriului sau partid. Iata asadar o lucrare de referinta pentru orice lovitura de stat, trecuta sau viitoare.
Lovitura de stat nu este rezultanta unei anumite conjuncturi politice sau sociale, ci este, in primul rand, o actiune cu caracter “tehnic”: ea nu presupune declansarea obligatorie a unei stari de necessitate sau interventia maselor, ci existenta unui grup de oameni decisi, capabili, chiar in conditii de normalitate, sa paralizeze centrii nervosi ai vietii nationale. Modelele de urmat in aceasta privinta sunt, dupa opinia autorului, Trotki si Mussolini. Geniala carte a lui Malaparte a fost scrisa in 1930, la Torino, si interzisa in I...
Lovitura de stat nu este rezultanta unei anumite conjuncturi politice sau sociale, ci este, in primul rand, o actiune cu caracter “tehnic”: ea nu presupune declansarea obligatorie a unei stari de necessitate sau interventia maselor, ci existenta unui grup de oameni decisi, capabili, chiar in conditii de normalitate, sa paralizeze centrii nervosi ai vietii nationale. Modelele de urmat in aceasta privinta sunt, dupa opinia autorului, Trotki si Mussolini.
Geniala carte a lui Malaparte a fost scrisa in 1930, la Torino, si interzisa in Italia pana in 1948. A aparut prima data in Franta in 1931, apoi in Germania in 1932, unde profetiile ei s-au adeverit curand: in ianuarie 1933, cand Hitler a luat puterea, dar si mai tarziu, in iunie 1934, cand tot Hitler a exterminat aripa extremista a propriului sau partid. Iata asadar o lucrare de referinta pentru orice lovitura de stat, trecuta sau viitoare.
Data apariției
1 noiembrie 2007
Autor
Curzio Malaparte
Titlu original
Tecnica del colpo di stato
ISBN
978-973-143-078-2
Cod bară
9789731430782
Traducător
Mihaela Gliga
Format
Buzunar
Dimensiuni
130/200
Nr. pagini
224
Număr volume
1
Colecția
Epoca
Editura
Nemira
Curzio Malaparte
Curzio Malaparte (1898, Prato – 1957, Roma) a fost scriitor, jurnalist si diplomat italian. A studiat la Collegio Cicognini si la Universitatea La Sapienza, din Roma. A luptat în primul razboi mondial, apoi a urmat o cariera în diplomatie, pe care a abandonat-o în favoarea jurnalismului si a literaturii. În 1920 a aderat la Partidul Fascist si a devenit pentru un timp teoretician al fascismului. În 1924 a înfiintat publicatia La Conquista dello stato, apoi, în 1926, împreuna cu Massimo Bontempelli, revista 900, publicatie de avangarda, la care au colaborat Pablo Picasso, James Joyce sau dadaisti, ca Soupault. În 1930 a fost directorul ziarului La Stampa. Conflictul dintre el si fascism a început în momentul în care a denuntat abuzurile lui Mussolini, si a atins punctul culminant în 1931, când a publicat în Franta volumul Tehnica loviturii de stat, în care i-a atacat pe Hitler si pe Mussolini. Aceasta libertate de opinie va fi platita scump, prin interzicerea publicarii volumului în Italia si în Germania, apoi prin exilarea autorului în insula Lipari timp de cinci ani si alti câtiva la închisoarea Regina Coeli. Ca o ultima provocare, în 1957, înainte de a înceta din viata, Malaparte a aderat la comunism. Dintre volumele publicate, amintim: I custodi del disordine (1931), Kaputt (1943), Due anni di battibecco (1955), Journal d'un étranger ? Paris (1966).
Curzio Malaparte (1898, Prato – 1957, Roma) a fost scriitor, jurnalist si diplomat italian. A studiat la Collegio Cicognini si la Universitatea La Sapienza, din Roma. A luptat în primul razboi mondial, apoi a urmat o cariera în diplomatie, pe care a abandonat-o în favoarea jurnalismului si a literaturii. În 1920 a aderat la Partidul Fascist si a devenit pentru un timp teoretician al fascismului. În 1924 a înfiintat publicatia La Conquista dello stato, apoi, în 1926, împreuna cu Massimo Bontempelli, revista 900, publicatie de avangarda, la care au colaborat Pablo Picasso, James Joyce sau dadaisti, ca Soupault. În 1930 a fost directorul ziarului La Stampa. Conflictul dintre el si fascism a început în momentul în care a denuntat abuzurile lui ...
Curzio Malaparte (1898, Prato – 1957, Roma) a fost scriitor, jurnalist si diplomat italian. A studiat la Collegio Cicognini si la Universitatea La Sapienza, din Roma. A luptat în primul razboi mondial, apoi a urmat o cariera în diplomatie, pe care a abandonat-o în favoarea jurnalismului si a literaturii. În 1920 a aderat la Partidul Fascist si a devenit pentru un timp teoretician al fascismului. În 1924 a înfiintat publicatia La Conquista dello stato, apoi, în 1926, împreuna cu Massimo Bontempelli, revista 900, publicatie de avangarda, la care au colaborat Pablo Picasso, James Joyce sau dadaisti, ca Soupault. În 1930 a fost directorul ziarului La Stampa. Conflictul dintre el si fascism a început în momentul în care a denuntat abuzurile lui Mussolini, si a atins punctul culminant în 1931, când a publicat în Franta volumul Tehnica loviturii de stat, în care i-a atacat pe Hitler si pe Mussolini. Aceasta libertate de opinie va fi platita scump, prin interzicerea publicarii volumului în Italia si în Germania, apoi prin exilarea autorului în insula Lipari timp de cinci ani si alti câtiva la închisoarea Regina Coeli. Ca o ultima provocare, în 1957, înainte de a înceta din viata, Malaparte a aderat la comunism. Dintre volumele publicate, amintim: I custodi del disordine (1931), Kaputt (1943), Due anni di battibecco (1955), Journal d'un étranger ? Paris (1966).
Login and Registration Form