„Oriunde a luat nastere o monarhie, monarhul a fost intotdeauna la inceput ori o emanatie a lui Dumnezeu sau un descendent al Lui ori, cel putin, Marele Sau Preot, omul randuit de mana Lui sa se ingrijeasca de popor. Dar Imperiul pe care noi il numim in mod obisnuit «bizantin» a avut o conceptie mult mai impunatoare. S-a considerat pe sine imperiu universal. in mod ideal, trebuia sa cuprinda toate popoarele pamantului, care toate, in mod ideal, trebuiau sa fie membre ale Bisericii Crestine celei Una si adevarate, ale propriei sale Biserici Ortodoxe. Asa cum omul a fost facut dupa chipul lui Dumnezeu, la fel si imparatia oamenilor pe pamant a fost facuta dupa chipul imparatiei Cerurilor. Asa cum Dumnezeu domneste in Ceruri, la fel un imparat, facut dupa chipul Sau, trebuie sa domneasca pe pamant si sa implineasca poruncile Sale.“
Steven Runciman
„Oriunde a luat nastere o monarhie, monarhul a fost intotdeauna la inceput ori o emanatie a lui Dumnezeu sau un descendent al Lui ori, cel putin, Marele Sau Preot, omul randuit de mana Lui sa se ingrijeasca de popor. Dar Imperiul pe care noi il numim in mod obisnuit «bizantin» a avut o conceptie mult mai impunatoare. S-a considerat pe sine imperiu universal. in mod ideal, trebuia sa cuprinda toate popoarele pamantului, care toate, in mod ideal, trebuiau sa fie membre ale Bisericii Crestine celei Una si adevarate, ale propriei ...
„Oriunde a luat nastere o monarhie, monarhul a fost intotdeauna la inceput ori o emanatie a lui Dumnezeu sau un descendent al Lui ori, cel putin, Marele Sau Preot, omul randuit de mana Lui sa se ingrijeasca de popor. Dar Imperiul pe care noi il numim in mod obisnuit «bizantin» a avut o conceptie mult mai impunatoare. S-a considerat pe sine imperiu universal. in mod ideal, trebuia sa cuprinda toate popoarele pamantului, care toate, in mod ideal, trebuiau sa fie membre ale Bisericii Crestine celei Una si adevarate, ale propriei sale Biserici Ortodoxe. Asa cum omul a fost facut dupa chipul lui Dumnezeu, la fel si imparatia oamenilor pe pamant a fost facuta dupa chipul imparatiei Cerurilor. Asa cum Dumnezeu domneste in Ceruri, la fel un imparat, facut dupa chipul Sau, trebuie sa domneasca pe pamant si sa implineasca poruncile Sale.“
Steven Runciman
Data apariției
16 octombrie 2012
Autor
Steven Runciman
Titlu original
The Byzantine Theocracy
ISBN
978-606-579-378-1
Cod bară
9786065793781
Traducător
Vasile Adrian CarabD
Format
Hardcover
Dimensiuni
145x215 mm
Nr. pagini
179
Număr volume
1
Colecția
Byzantivm
Editura
Nemira
Steven Runciman
Sir Steven Runciman (1903-2000) este una dintre figurile proeminente ale Medievisticii si Bizantinologiei britanice din secolul al XX-lea care, din perspectiva metodei, aminteste mai degraba de istoricii secolelor al XVIII-lea si al XIX-lea, ca Edward Gibbon sau George Finlay, metoda mostenita, probabil, de la profesorul sau de la Trinity College, John Bagnell Bury. El insusi se autodefinea ca "istoric de moda veche". Spre deosebire de majoritatea savantilor, Runciman a fost in cea mai mare parte a vietii sale un liber profesionist, fapt datorat si mostenirii unei averi uriase in anul 1937 de la bunicul sau. A predat doar intre 1929 si 1937 la Cambridge si in perioada 1942-1945 la Istanbul, unde a primit titlul de profesor. A calatorit foarte mult, tinand conferinte sau prelegeri, iar datorita prieteniei cu multi dintre aristocratii si politicienii tarilor rasaritene a obtinut unele documente greu accesibile. Runciman a devenit celebru atat pentru teme ca: istoria cruciadelor, relatiile bizantino-apusene, islamul si lumea crestina, caderea Constantinopolului sau ortodoxia bizantina si postbizantina, cat si pentru stilul sau narativ captivant, atipic pentru un cercetator. In viziunea sa, istoria este ca o poveste in care nu interpretarea evenimentului este cel mai important lucru, ci sentimentele, trairile personajelor, gravitatea intamplarilor. Steven Runciman chiar isi incepe una dintre lucrari cu: "A fost odata". Din lectura Caderii Constantinopolului cititorul intelege foarte bine ca lumea Bizantului nu a fost pentru autor doar un domeniu de interes stiintific, ci mai ales o dragoste sincera. Dintre cartile sale, care cunosc multe reeditari si traduceri, amintim: The Emperor Romanus Lecapenus and his Reign (Cambridge, 1929); A History of the First Bulgarian Empire (London, 1930); The Medieval Manichee: a Study of the Christian Dualist Heresy (Cambridge, 1947); A History of the Crusades, vol. 1: The First Crusade and the Foundation of the Kingdom of Jerusalem (Cambridge, 1951); vol. 2: The Kingdom of Jerusalem and the Frankish East (Cambridge, 1952); vol. 3: The Kingdom of Acre and the Later Crusades (Cambridge, 1954); The Eastern Schism: A Study of the Papacy and the Eastern Churches during the XIth and XIIth Centuries (Oxford, 1955).
Sir Steven Runciman (1903-2000) este una dintre figurile proeminente ale Medievisticii si Bizantinologiei britanice din secolul al XX-lea care, din perspectiva metodei, aminteste mai degraba de istoricii secolelor al XVIII-lea si al XIX-lea, ca Edward Gibbon sau George Finlay, metoda mostenita, probabil, de la profesorul sau de la Trinity College, John Bagnell Bury. El insusi se autodefinea ca "istoric de moda veche". Spre deosebire de majoritatea savantilor, Runciman a fost in cea mai mare parte a vietii sale un liber profesionist, fapt datorat si mostenirii unei averi uriase in anul 1937 de la bunicul sau. A predat doar intre 1929 si 1937 la Cambridge si in perioada 1942-1945 la Istanbul, unde a primit titlul de profesor. A calatorit foar...
Sir Steven Runciman (1903-2000) este una dintre figurile proeminente ale Medievisticii si Bizantinologiei britanice din secolul al XX-lea care, din perspectiva metodei, aminteste mai degraba de istoricii secolelor al XVIII-lea si al XIX-lea, ca Edward Gibbon sau George Finlay, metoda mostenita, probabil, de la profesorul sau de la Trinity College, John Bagnell Bury. El insusi se autodefinea ca "istoric de moda veche". Spre deosebire de majoritatea savantilor, Runciman a fost in cea mai mare parte a vietii sale un liber profesionist, fapt datorat si mostenirii unei averi uriase in anul 1937 de la bunicul sau. A predat doar intre 1929 si 1937 la Cambridge si in perioada 1942-1945 la Istanbul, unde a primit titlul de profesor. A calatorit foarte mult, tinand conferinte sau prelegeri, iar datorita prieteniei cu multi dintre aristocratii si politicienii tarilor rasaritene a obtinut unele documente greu accesibile. Runciman a devenit celebru atat pentru teme ca: istoria cruciadelor, relatiile bizantino-apusene, islamul si lumea crestina, caderea Constantinopolului sau ortodoxia bizantina si postbizantina, cat si pentru stilul sau narativ captivant, atipic pentru un cercetator. In viziunea sa, istoria este ca o poveste in care nu interpretarea evenimentului este cel mai important lucru, ci sentimentele, trairile personajelor, gravitatea intamplarilor. Steven Runciman chiar isi incepe una dintre lucrari cu: "A fost odata". Din lectura Caderii Constantinopolului cititorul intelege foarte bine ca lumea Bizantului nu a fost pentru autor doar un domeniu de interes stiintific, ci mai ales o dragoste sincera. Dintre cartile sale, care cunosc multe reeditari si traduceri, amintim: The Emperor Romanus Lecapenus and his Reign (Cambridge, 1929); A History of the First Bulgarian Empire (London, 1930); The Medieval Manichee: a Study of the Christian Dualist Heresy (Cambridge, 1947); A History of the Crusades, vol. 1: The First Crusade and the Foundation of the Kingdom of Jerusalem (Cambridge, 1951); vol. 2: The Kingdom of Jerusalem and the Frankish East (Cambridge, 1952); vol. 3: The Kingdom of Acre and the Later Crusades (Cambridge, 1954); The Eastern Schism: A Study of the Papacy and the Eastern Churches during the XIth and XIIth Centuries (Oxford, 1955).
Transport Gratuit la peste 190,00 lei
Hardcover
Login and Registration Form