Ultima Teoremă (paperback)

Arthur C. Clarke (16 decembrie 1917 – 19 martie 2008), autor de science-fiction, inventator si futurolog britanic, ramas celebru pentru seria de romane SF Odiseea spatiala.S-a nascut in Minehead, Somerset, Anglia. Dupa ce a absolvit gimnaziul si Huish’s Grammar School din Taunton, nu si-a putut permite sa urmeze universitatea si s-a angajat ca auditor la sectia de pensii a Ministerului Educatiei. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, a servit in Royal Air Force ca instructor si tehnician radar, fiind trecut in rezerva cu gradul de locotenent. Dupa razboi a absolvit  King’s College London in matematica si fizica.Clarke a fost presedintele Societatii Interplanetare Britanice intre anii 1946-1947, respectiv 1951-1953. Desi nu a initiat conceptul de sateliti geostationari (in ciuda legendei care sustine contrariul), a contribuit hotarator cu ideea ca acesti sateliti pot fi relee ideale de telecomunicatii. In onoarea activitatii sale, International Astronomical Union a recunoscut in mod oficial orbita geostationara de deasupra Ecuatorului ca Orbita Clarke.Intre 1937 si 1945, Clarke a publicat cateva povestiri in publicatii minore, dar debutul profesional s-a consemnat in 1946, textul „Loophole“ aparand in revista Astounding Science Fiction. Din 1951 s-a dedicat exclusiv carierei de scriitor.In 1956 a emigrat in Sri Lanka (pe atunci Ceylon), in special pentru a-si satisface pasiunea pentru scufundarile subacvatice si a locuit acolo pana s-a stins din viata, in 2008. In 1998 a primit distinctia de Comandor al Ordinului Imperiului Britanic, in anul 2000 regina i-a conferit titlul de Sir, iar in 2005 a capatat cel mai important titlu civil din Sri Lanka: Sri Lankabhimanya. A primit de asemenea Premiul UNESCO-Kalinga pentru popularizarea stiintei in 1961, a fost nominalizat la premiile Oscar in 1969 pentru scenariul filmului Odiseea spatiala 2001, scris impreuna cu Stanley Kubrick, si la Premiul Nobel pentru Pace, 1994.Premii si distinctii SF: SFWA Grand Master, trei premii Hugo si Nebula, cate un premiu Campbell Memorial, Locus, British SF, International Fantasy, Jupiter, Geffen, precum si doua premii Seiun.Seria Odiseelor spatiale combina temele science-fiction cu meditatia metafizica. Toate descriu zboruri spatiale in sistemul solar si intalniri cu „monolitul negru“. Arthur C. Clarke a declarat initial, in introducerea la 2001: Odiseea spatiala, ca nu este posibila niciun fel de urmare si ca nu are nici cea mai mica intentie de a scrie vreuna, dar descoperirile stiintifice din sistemul solar l-au facut sa se razgandeasca. 

Scriitorul si editorul american Frederik Pohl s-a nascut la 26 noiembrie 1919 in New York. Frederik Pohl este unul dintre intemeietorii genului SF si a avut sansa de a participa la cea dintai conventie de science-fiction care a avut loc in Philadelphia in 1936, unde a inceput o prietenie de o viata cu Isaac Asimov. Frederik Pohl a urmat liceul Brooklyn Tech, dar l-a abandonat inainte de absolvire. Intre 1939 si 1943 a fost editorul revistelor Astonishing Stories si Super Science Stories. Dupa participarea in ce de-al Doilea Razboi Mondial, a devenit agent literar, iar in anii ’50 a revenit la activitatea de scriitor si editor. Scriitorul a castigat Premiul Hugo pentru activitatea de editor al revistei If (1966, 1967 si 1968), la care s-au adaugat premiile Hugo pentru povestirile The Meeting, in colaborare cu C. M. Kornbluth, si Fermi and Frost. Romanul Man Plus a castigat Premiul Nebula, iar in anul urmator Poarta a obtinut toate marile premii SF: Hugo, Nebula, Locus si John W. Campbell Memorial. In 1992 a fost lansat jocul pentru calculator Gateway, care poarte numele celui mai apreciat roman al lui Frederik Pohl. In 1993, autorul a fost desemnat SFWA Grand Master.Printre cartile care i-au adus celebritatea se numara si Dincolo de orizontul albastru sau Intalnire cu Heechee. Scriitorul nu s-a ocupat numai de science-fiction: a fost vreme indelungata autoritatea oficiala pentru Enciclopedia Britanica in privinta imparatului roman Tiberiu, iar in 1980 romanul sau Jem a obtinut Premiul National Book.